Actual Generația X știri de TOP

(FOTO) Recuperați de Covid19: „Epidemia se tratează dar relațiile cu oamenii rămân la fel de infecte”

Oameni buni, aveți cunoscuți bolnavi de Covid 19? Nu credeți în tot ce vă spun medicii și autoritățile. Oare nu mai sunt și alte boli? De ce majoritatea care trec pragul spitalului sunt diagnosticați cu celebrul verdict – coronavirus?”, aceste replici i-au ascenesiune tot mai mare pe rețelele de socializare și stârnesc multe controverse, astfel unii din ei se relaxează fără să mai țină cont de măsurile de protecție contra virusului, motivând că el nu există. Dilema prinde contur când deschizi buletinul de știri și vezi unele declarații de genul Coronavirusul poate trece prin noi și nici să nu simțim. E ca o gripă”. Cert este una, numărul persoanelor infectate nu e în descreștere, veste bună e că avem mulți recuperați care oferă declarații presei și povestesc cu durere prin calvarul care au trecut.

Pentru a face lumină în tot amalgamul de „o fi ori nu adevărat”, am decis să întreb bolnavii recuperați,de starea lor de sănătate care au avut-o până la infectare și după, prin ce au trecut și cum le-a schimbat viața coronoavirusul.

PETRU, s. Pelenia (55 ani)

Nu pot să mă laud cu o sănătate feroce, pe parcursul vieții am adunat multe boli cardiovasculare, hernie, tensiune iar nu demult la buchetul care l-am avut, s-a adăugat și coronavirus. Primele două zile, simțeam o slăbiciune extremă, febră, lipsa poftei de mâncare și frica de necunoscut „ce va fi mai departe, scap de ea ori..?” Am sunat la 112, le-am povestit de stările care le am, medicii de-odată au recunoscut că e vorba de Covid19, nicidecum de o viroză. Mi-au făcut testul și s-a adeverit, eram infectat. Timp de două săptămâni am fost țintuit la pat, nu am văzut soarele decât prin crăpătura de la perdea. M-am simțit singur, am avut timp să mă gândesc la multe, abia așteptam să treacă noaptea ca să vina medicul și să-mi spună rezultatele la analize. De la o zi la alta, mă simțeam mai bine, nu mai era moleșeala din primele zile. Da, a fost greu dar medicii au făcut tot ce au știut ei mai bine și iata-mă că azi deja sunt acasă, am grijă de grădina mea. Am auzit multe versiuni prin sat că nu există coronoavirus ci e o simplă răceală, nu este adevărat, există dar fiecare o simte diferit, depinde de buchetul de boli care le-a adunat în timpul vieții.

Aș vrea să menționez un lucru, boala s-a tratat și medicii continuă să țină epidemia sub control dar relațiile cu oamenii au rămas la fel de infecte. Mă privesc în sat ca pe cel care a adus ciuma, unii mă compătimesc iar alții păstrează distanța. E trist dar aceasta e realitatea.”

Elena, s. Pelenia (50 ani)

Sunt infirmieră la spital, m-am infectat în timpul orelor de lucru. Prima zi mă simțeam amețită, slăbită, aveam febră. Simptomele m-au pus în gardă, nuștiam ce am, e coronavirus sau o simplă răceală. Prima zi m-am tratat acasă cu analgezice dar situația nu se ameliora, ba din contra. Am sunat la ambulanță, mi-au făcut testul era afirmativ. Îmi aduc aminte că eram stresată, îmi era frică.., nuștiam cum se va comporta organismul meu cu infecția. Oare sistemul medical din Drochia e apt de a mă trata. Off, o mie de întrebări pe minut.

Sunt recunoscătoare medicului Ludmila Leahu care a avut grijă de sănătatea mea, datorită ei am rămas în viață. Azi sunt bine, m-am tratat și mi-am făcut anticorpi, sper să nu mai trec prin acest coșmar niciodată. Când am fost externată, mă dureau plămânii când respiram, în sfârșit aer curat…

Primele zile, mă simțeam ca de pe altă planetă, totul a prins culoare, e verde, florile miros atât de plăcut, atâta frumusețe în jur iar eu nu o observam. Multe s-au schimbat, valorile, relații cu familia, prietenii și atitudinea față de sănătate.

Spre închiere vreau să recunosc că integrarea în societate după coronovirus e complicată. Oamenii fug de noi de parcă le aducem boala în familie. Cei recuperați au anticorpi, au învățat lecțiile la timp și cunosc cum să se proteje în viitor. E rău pentru cei care au frică dar nu întemeiază nici-o măsură de protecție.

Savurați din viață cât sunteți sănătoși, viața e frumoasă, noi o complicăm cu fleacuri și etichete!”

*Numele persoanelor vizate în articol au fost schimbate pentru a păstra anonimatul și de a nu spori dificultatea de integrare în societate.

Cristina JITARU

Jitaru Cristina

La orice ușă închisă, există o fereastră pe care o poți deschide. Nu există nimic imposibil, totul se poate realiza, voință să fie.

Adaugă un comentariu

Click aici pentru a posta un comentariu

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.